Nichita Stănescu, Idolii ierbii
Nichita Stănescu, Idolii ierbii, lectura Nichita Stănescu
Idolii ierbii
Din când în când în loc de firul ierbii răsare câte un idol subţire şi verde
Caii îi ocolesc cu mirare şi ale furnicilor cete
Ei sticlesc noaptea ca un tăiş ameninţând stelele, luna
Caii fug spre râu, în prundiş
Furnicile nu se mai văd, nici una
Ei sunt iarba unui cal nenascut
Ei vor fi păscuţi numai în viitor
Eu i-am văzut, da, i-am văzut dar m-am retras din faţa lor.
autor Nichita Stănescu