Nichita Stănescu, Mișcare în sus, lectura Maia Martin


Nichita Stănescu, Mișcare în sus
lectura Maia Martin











Mișcare în sus


Cerul se deșira în curcubee repetate.
Pe dunga lor, săgeata trupului în sus,
fiece vârstă-și încorda, tăind la jumătate
arcul culorilor, supus.

Și se loveau în mine două sentimente,
unul venind călare, celalt purtat în lectici…
Era o izbitură de lumini stârnite
ca-ntre opușii poli electrici.

Vieți revărsat-au fost, ori nouri tragici
pe sub un cer cu stele fixe și etern.
Cerul era în mine și-avea de orizonturi
curbate coastele spre stern,

când două strigăte s-au înfruntat în luptă
(iar semnul lor era contrar)
cu-o mușcătură l-a ucis cel veșnic
pe celalt, numai secular.

Roșul aprins sminti culoarea pală,
lancea căldurii sparse gheața iernii,
mireasma ierbii supse din câmpie
mirosul cel sălciu, de sânge.

După aceea s-a făcut tăcere.
Mai sacada în sus un murmur de oțel,
cerul mărunt se-ntoarse iar în cerul mare,
geamăn și-aidoma cu el.

Doar coama foșnitoare pân`la țipăt
muta tot timpul umbra ce-o zvârleam,
când stam, subțire piatră-n sclipăt,
nemișcător și drept, și surâdeam.

autor Nichita Stănescu

din volumul O viziune a sentimentelor (1964)

Postări populare