Ion Creangă, Amintiri din copilărie







Ion Creangă, Amintiri din copilărie
teatru radiofonic














Durată: 48 minute
Distribuție: Ștefan Ciubotărașu



Durată: 50 minute
Distribuție: Romeo Tudor, Andrei Ţârdea, Constantin Codrescu, Mircea Albulescu, Mihai Dinvale, Dorin Andone,Mihai Constantin, Luminiţa Gheorghiu,Julieta Strămbeanu, Vlad Leaua, Doina Ghiţescu, Violeta Berbiuc, Florin Anton, Corina Dragomir, Alexandra Rinu, Andrei Bălaşa
Regie: Vasile Manta



Ion Creanga – Amintiri din copilarie teatru din Republica Moldova
Durată: 42 minute
Distribuție: Valeriu Cupcea, Chiril Știrbu, Iosif Leveanu, Olimpia Rusnac, Valentina Sadovschi
Înregistrare din 1955



Ion Creanga – Amintiri din copilarie Pupaza din tei
Durată: 24 minute



Ion Creanga, Amintiri din copilarie, lectura Mihail Sadoveanu



_________________________________________________________________________
Ion Creanga, Amintiri din copilarie, fragment
interpretează Simona Onuţu


Amintiri din copilarie (I), de Ion Creanga (Fragment)
Şi când învăţam eu la şcoală, mama învăţa cu mine acasă şi citea acum la ceaslov, la psaltire şi Alexandria mai bine decât mine, şi se bucura grozav când vedea că mă trag la carte.

Mama era în stare să toarcă-n furcă, şi să învăţ mai departe. Şi tot cihăia mama pe tata să mă mai dea undeva la şcoală, căci auzise ea spunând la biserică, în Parimei, că omul învăţat înţelept va fi şi pe cel neînvăţat slugă-l va avea. Şi afară de aceasta, babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi, toţi zodierii şi cărturăresele pe la care căutase pentru mine şi femeile bisericoase din sat îi băgase mamei o mulţime de bazaconii în cap, care de care mai ciudate: ba că am să petrec între oameni mari, ba că-s plin de noroc, ca broasca de păr, ba că am un glas de înger, şi multe alte minunăţii, încât mama, în slăbăciunea ei pentru mine, ajunsese a crede că am să ies un al doilea Cucuzel, podoaba creştinătăţii, care scotea lacrimi din orice inimă împietrită, aduna lumea de pe lume în pustiul codrilor şi veselea întreaga făptură cu viersul său.
- Doamne, măi femeie, Doamne, multă minte-ţi mai trebuie! zicea tata, văzând-o aşa de ahotnică pentru mine. Dac-ar fi să iasă toţi învăţaţi, după cum socoţi tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele. N-ai auzit că unul cică s-a dus odată bou la Paris, unde-a fi acolo, şi a venit vacă? Oare Grigore a lui Petre Lucăi de la noi din sat pe la şcoli a învăţat, de ştie a spune atâtea bongoase şi conocăria pe la nunţi? Nu vezi tu că, dacă nu-i glagore-n cap, nu-i, şi pace bună!

- Aşa a fi, n-a fi aşa, zise mama, vreau să-mi fac băiatul popă, ce ai tu?

- Numaidecât popă, zise tata. Auzi, măi! Nu-l vezi că-i o tigoare de băiat, cobăit şi leneş, de n-are pereche? Dimineaţa, până-l scoli, îţi stupeşti sufletul. Cum îl scoli, cere demâncare. Cât îi mic, prinde muşte cu ceaslovul şi toată ziulica bate prundurile după scăldat, în loc să pască cei cârlani şi să-mi dea ajutor la trebi, după cât îl ajută puterea. Iarna, pe gheaţă şi la săniuş. Tu, cu şcoala ta, l-ai deprins cu nărav. Când s-a face mai mărişor, are să înceapă a-i mirosi a catrinţă, şi cu astă rânduială n-am să am folos de el niciodată.

Şi după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s-a făcut între tata şi mama pentru mine, până ce a venit în vara aceea, pe la august, şi cinstita holeră de la ‘48 şi a început a secera prin Humuleşti în dreapta şi în stânga, de se auzea numai chiu şi vai în toate părţile.


sursa reinvented.ro/sezatoare/

__________________________________________________________________________


altă variantă





Postări populare