Alina Dora Toma, Sărutul gingaş al dimineţii, Stratageme de înşelat anotimpurile, lectura Maia Martin









1. Sărutul gingaş al dimineţii, autor Alina Dora Toma
2. Stratageme de înşelat anotimpurile, autor Alina Dora Toma

lectura Maia Martin
montaj Maia Martin






Sărutul gingaş al dimineţii

uneori scoţi din tine durerea cu forcepsul
sterilizezi atent văgăuna săpată în carne de moartea prea multor oameni
care ţi-au fost din întâmplare prieteni
petreci o scurtă convalescenţă în compania sticlei de whisky
şi a unui pachet de ţigări
te iluzionezi că ai fi un chirurg priceput

dar siluetele lor tăcute ca o imitaţie de icoană îţi veghează deşteptarea
tot la capătul patului

din cauza acestor mici impostori
împietriţi într-o tristeţe trufaşă printre cutele aşternutului
dreptul de a-ţi alege ultima amintire e un privilegiu pe care nimeni
nu ţi-l mai acordă de mult

un băieţel oacheş în pantaloni scurţi
încă râde cu dinţi de lapte

ai da orice să-i poţi trage prin strungăreaţă
copilăria abia înghiţită
să-l zideşti într-o lume numai a lui
pe unde să rătăcească în voie ţinându-şi viaţa de mână

să-l izgoneşti cumva dintre vizitatorii nocturni
nu pentru că l-ai iubi mai puţin
ci ca să scape nevătămat din asediul atâtor umbre

apoi dimineaţa te sărută cu gingăşie
strecurându-ţi printre buze o pilulă de anestezic






Stratageme de înşelat anotimpurile

e mai rece astăzi sărutul tău
o schimbare aproape imperceptibilă 
n-ar fi trebuit s-o simtă termometrul cangrenat
între carne şi epidermă
după ce l-am dresat atâţia ani să ocolească radiaţiile sentimentale 
cu potenţial distructiv

ca şi cum n-ar fi fost de ajuns
vara ni se stinge în braţe fără motive concrete
găsim o cale provizorie şi fragilă de armistiţiu pentru că moartea
e un malaxor de smerenie
numai privirile noastre se hăituiesc reciproc 
oraşul din spatele zidului loveşte deja în ferestre cu jerbe frumoase
de toamnă putredă

vorbim din ce în ce mai puţin
dar nici tăcerea nu mai poate camufla înfrângerea iminentă
în faţa unei camere de filmare costumul tău declară existenţa neîndoielnică
a unei fericiri de rezervă 
noapte de noapte îi descos căptuşeala 
căutând miraculoasa reţetă care aduce liniştea sufletelor îmbătrânite
părului alb

însă şi el e la fel de singur ca mine
improvizează sporadic stratageme de înşelat anotimpurile
îşi mută nasturii să ne cuprindă pe amândoi asigurându-se că încă mai defilăm 
pe bulevardele anonime
în pas egal şi cu aceleaşi grimase insuportabile
şi ignoră în naivitatea lui genuină că nu mai râdem împreună
de mult

şi că brumele au căzut în dizgraţie
încât nu le mai putem rezerva nici măcar 
o promisiune de ură

autor Alina Dora Toma 

grafica Maia Martin


* publicata la 29 feb. 2012

Postări populare