Nichita Stănescu, Către pace, lectura Maia Martin





Nichita Stănescu, Către pace
lectura Maia Martin







Către pace


Mă uit în urmă, asupra vârstelor mele,
asupra trupurilor ce le-am înșirat
în sus,
ca pe un stâlp ce sprijină
cerul cu soare la mijloc.

E-un trup de copil ce ține în brațe
un trup de adolescent,
e un adolescent ce ridică pe umeri
un trup de bărbat.
E-un trup de bărbat ce ține pe frunte
tălpile scorojite ale unui bătrân,
e-un bătrân cu mustața-ngălbenită
de tutun,
ce sărută pe gură
fantomele norilor,
cerul albastru, universul negru.

Viața aceasta a mea, ca un stâlp,
o dărui să sprijine bolțile voastre,
la nunți și la nașteri,

și chem îndrăgostiții să-și cresteze
pe el numele lor,
închis în conturul unei inimi mari,
străbătută de o săgeată
a luminii.

autor Nichita Stănescu

din volumul O viziune a sentimentelor (1964)