Nichita Stănescu, Ţărm (Neschimbat)



Nichita Stănescu, Ţărm (Neschimbat), lectura Nichita Stănescu



Ţărm (Neschimbat)



Din când în când marea azvârle-o meduză
la ţărm şi ea devine deodată opacă, apoi o suge nisipul şi nu mai rămâne nimic în oră săracă.

Din când în când valul întinde o spumă acoperind în zadar nisipul, apoi dispare ca şi cum
niciodată nu şi-ar fi arătat în lumină chipul. 
Numai ţărmul stă drept şi niciodată nu-şi întinde 
sarea deasupra apelor schimbătoare pe care mereu şi le trage în sine, marea. 
Mai pică 
câte o meduză, mai se întinde câte o spumă, galeş 
Ţărmul ramâne neschimbat şi pururi acelaşi.

autor Nichita Stănescu

Postări populare