Dialog Adrian Grauenfels şi Maia Martin - Umbra alergândă, lectura Maia Martin









Dialog Adrian Grauenfels şi Maia Martin - Umbra alergândă, lectura Maia Martin
montaj Maia Martin


Umbra alergândă


Uite ce e, am să îţi răspund fără măcar să clipesc
aş vrea să te îndrăgosteşti de mine
să alergi desculţă după umbra mea
prin coridoare cu miros de răşină
să mă cauţi printre jucăriile copilăriei tale
să mă găseşti ascuns după acrilicul tabloului cel mai proaspăt
să te dezbraci de gânduri limpezi
să luăm un tramvai în lumina solară
presărând miraje la staţiile cu bănci de lemn
pe care se sărută toţi trecătorii
în primăvara asta nebună
ascultând la radio
sfaturi despre facerea lumii
de la început, din nou...
Adrian G.



Aş vrea să-ţi prind urma în umbra tramvaiului alergând
să împletesc şinele spre soare
să alunec cu tine pe un nor risipindu-ne-n cer
Să uităm unde a început, să uităm că se va sfârşi
Să spunem cuvinte în gând şi să ne zâmbim înfioraţi
simţind că inima ne bate tare-tare în valul de ceaţă al lui a fi şi a nu fi
Să împletim sentimente opace ca un castel de cărămizi de sticlă
Apoi să dăm drumul unui sac de iubire
peste nacela de rafie
să revărsăm iubirea, s-o dăruim
să ne lipsim de ea, în timp ce focul suflă o pasiune arzânda
urcăm, urcăm
balonul se loveşte de cer
dincolo de el un negru ne cuprinde
aleg steaua mea şi a ta
acum ne vom putea odihni
în lumină..
Maia M.





Zic Wow !
şi imediat cotesc cu tine spre o Nirvană impracticabilă
prin cascade descojite de sens
aburii, cândva farmec şi sunet
au devenit ca de vată într-o pernă la muzeul omenirii
obosiţi la intrare
cer mângâieri soldaţii de plumb
ascunşi în fire de iarbă
se uită cu jind la tine
acel pluton al tinereţii care trece
în marş ritmat
de unu doi
şi pier în zarea albastră
noi doi ţinându-ne de mână
le facem semne de punctuaţie ...
Adrian G.


Aleg să alerg în ritmul bătăii inimii tale
suflu ţărâna pe soldaţii de plumb
şoptesc incantaţii duioase
le dau viaţă
şi pornim în bătălia vieţii
alerg ţinându-te de mână
mân tinereţea soldăţeilor
spre o nesperată dorinţă
de a mai fi şi a mai fi
iar şi iar
cu tine, în univers
cu umerii goi şi tălpile goale urcăm
coloana infinitului
te las apoi să m-aştepţi
la Poarta sărutului
curăţând armura celor 10000 de soldăţei
Maia M.

Iată, facem un concubinaj poetic
trăim pe o sârmă de semafor întinsă la maxim
îmi oferi o păpădie
îţi desenez pe umeri un soare aztec
nu găsesc loc, între stern şi călcâi
să fac ordine în cuib
să aranjez stivele de trăiri după rezonanţa lor albastră
nimeni nu mă mai poate reţine
în goana oarbă a trăirilor rare
ca un vin vechi mă scurg
la vederea ta
după fiecare război...
Adrian G.


grafica Maia Martin



* publicata la 21 apr. 2012