Rafael
Sanzio avea 25 de ani si era un pictor putin cunoscut, cind a fost preferat de
papa Iulius II sa decoreze cu fresce una din incaperile Palatului de la Vatican.
Sala aleasa servea ca biblioteca si era
locul preferat al pontifului. Cei doi pereti intregi ai incaperii, adica cei
fara usi sau ferestre, au fost consacrati Teologiei si Filosofiei. Pentru
ilustrarea Filosofiei, s-a ales ca subiect
"Scoala din Atena". Lucrarea a fost executata in anii 1510 –
1512 si e in stare foarte buna si astazi.
Raphael,Scoala din Atena
Diego Rivera
Samy Briss
Cum
se explica acest lucru? Fresca este o pictura murala executata pe o tencuiala
proaspata in care culoarea este incorporata chimic si poate fi conservata un timp
nelimitat. Evident, exista tehnici diferite si, de-a lungul vremurilor
procedurile s-au mai schimbat. Dar nu putem nega faptul ca fresce sunt
picturile preistorice descope- rite in
pesterile din Lescaux, in Franta, sau in grotele din Tassili, din Sahara .
Fresce au impodobit si piramidele egiptene, templele in Knossos si Heraklion,
vile bogate in Pompei si Herculane, palate indiene in Rajastan, morminte regale
in Weijin, China, sau temple la Sigiria, in Sri Lanka…
Admiram
cu aceasi incantare fresce in pictura bizantina, fresce pe peretii manastirilor
bucovinene, creatiile lui Giotto la Assisi
, Capela Sixtina a lui Michelangelo, frescele semnate de Corregio, Uccello,
Botticelli, Ghirlandao, ca si ale mexicanilor Rivera, Siquerios si Orozco. Claud
Monet era indragostit de fresca, Rufino Tamayo la fel…Chagall a folosit aceasta
tehnica la pictarea plafonului Operei Garnier din Paris ,
Samy Briss a decorat institutii din Tel Aviv, Lipa Natanson sali de cultura in Iasi .
Knossos, doamnele de la Curte
Lipa Natanson
Imi
amintesc de Constantin Piliuta, proaspat absolvent al facultatii de arte
frumoase, decorind peretii gradinii de vara a teatrului din Botosani. Era una
din primele lucrari de acest gen al unui artist care avea sa se remarce mai
apoi cu ample lucrari de gen, picturi monumentale, cu scenografie teatrala ,
dar si cu picturi de sevalet. Sabin Balasa a decorat in stilul sau realist
fantastic interioare ale Universitatii iesene, Jean David, Yohanan Simon si
Naftali Bezem si-au pus semnatura pe largi fresce care au dat personalitate
unor cladiri oficiale, aeroporturi si…kibuturi.
Tratind
subiecte solemne, pe teme religioase, filosofice, mistice, patriotice sau
social-revolutionare, pina la cele frivole, erotice – in stilurile si
conceptiile cele mai diverse, fresca a beneficiat de suprafete mari, accesibile
in acelas timp unui mare numar de privitori. Ea ofera un univers de sine
statator si obliga la puritatea expresiei artistice, ramanind mereu
proaspata….De altfel, fresco chiar asta inseamna, proaspat!
autor Dr. DOREL SCHOR






0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu