Schiță freudiană, autor Emanuel Pope, lectura Maia Martin




Schiță freudiană
autor Emanuel Pope
lectura Maia Martin

muzica Bach - Suite for Lute 4,5 interpret David J. Grossman

montaj Maia Martin





Schiță freudiană



Fugeam. Noaptea se ascundea și ea, undeva, printre liniile din fața peronului. Din oră în oră, o voce ameninţa cu destinaţii diferite prin difuzoarele staţiei din gară. În partea stângă a corpului purtam, ca pe o medalie nedorită, o impresionantă urmă de obuz. Zâmbesc … „Dar dacă tu nu ai inima în stânga? Ştii... s-au mai întâlnit cazuri din astea, unii oameni își poartă inima în dreapta, pentru mai multă siguranță.„ Dar ar fi fost acelaşi lucru, mă gândesc. „ Ei lasă frate, că nu au murit toți săracii!”… Frumoasă încurajare, îmi zic. Apoi ne-am despărțit.
– Dar… tată, ce e cu tine aici? la ora asta?
–…nu, nu s-a întâmplat nimic, atât doar că m-am întors din aplicaţie şi...
– ?!
–...am vrut să-mi iau la revedere. Ah, da..și am o surpriză. Nu am vrut să te las să pleci aşa… la atâta distanță… fără să ne mai vedem o dată!
–Tată!
–Stai, mai întâi... ti-am zis că am o surpriză. Da..trebuie să știi, trebuie!
–Ce?
–Maior Vîsotski, la mine!
Dintr-un grup îndepărtat de militari ce înconjurau cu zarvă o duzină de lădiţe din lemn, toate vopsite în kaki, se desprinse silueta deşirată a unui bărbat. Ţinea în mâna dreaptă tocul de lemn al pistolului, învelit în propriile-i cureluşe din piele maro. În timpul cât a durat fuga acestuia până la noi, am reuşit să prind câte ceva din ciudata-i alcătuire. Purta uniforma armatei sovietice, de culoare gri închis, cu eghileţi roşii, iar peste tunica încheiată regulamentar avea petrecută, la brâu, o centură cu cataramă mare. Pe sub epoletul umărului stâng, o curea subţire ducea în spate către un porthart voluminos ce îi balansa pe şoldul drept. Acoperindu-i buzunarul de la piept, strălucea Steaua Suvorov.
– Ordonaţi, tov. polcovnic! și spunând, acesta își lovi puternic între ei carâmbii cizmelor.
Fața-i de bărbat la patruzeci de ani de ani trădau o viața cazonă, petrecută îndeobște între alcool și multă veghe. Din umbra unui nas proeminent priveau șireți ochii migdalați, căprui al unui uliu.
– Smirnă! ordonă tata. Se uită apoi spre mine. I-am simţit privirea zăbovind pentru o clipă-năuntrul ochilor mei. Apoi îndreptându-se spre obrazul încremenit al ofiţerului, îi spuse acestuia : Vot tebe i tvoi sân! (вот тебе и твой сын) „Iată-ți fiul!” Mi-am simţit faţa ca sub lovitura puternică a unei mingi şutate de aproape, cu nasul înfudat şi plin de sânge. Am mai putut să văd doar cum două braţe vânjoase şi o faţă înlăcrimată coborau spre mine dinspre impresionanta statură a maiorului rus: „ Malcik, moi milîi malcik! (малчьк мой милый малчьк!” ) ''Copilul meu, dragul meu copil !'' După care un parfum vechi îmi invadă fiinţa cu nebănuite amintiri. Un singur gând: „Cum?” În gară, câţiva gură-cască priveau netulburaţi prăbuşirea mea cinematică sub îmbrăţişarea noului Tată.



autor Emanuel Pope

grafica Maia Martin

* din volumul Emanuel Pope, Tonus

* publicata la 30 sept. 2011

Postări populare