Eu zbor! Veniţi cu mine?, proiectul Eu zbor! Veniţi cu mine?










Eu zbor! Veniţi cu mine?, texte Maia Martin, Ion Vanghele, Suzana Deac, Ion Ionescu Bucovu, Mariana Bendou, lectura Maia Martin

muzica Musica espanola
montaj Maia Martin


Eu zbor! Veniţi cu mine?, 2010, 60x80 cm, acril/pânză


Eu zbor! Veniţi cu mine? Spre gândul cel înalt uniţi în spirit nobil. Vă văd cum vă-nălţaţi. Curaj, vă spun şi atât. Vom împlini un vis, apoi zbura-vom iar. Şi luptă după luptă izbândă vom avea.


Maia Martin




Azi zburăm spre ziuă către mâine
Azi zburăm spre ziua către ieri
Colo căutam viaţă şi pâine
Dincolo mai suntem prizonieri


Cerul marea-n carne şi-o revarsă
Zguduiţi de valuri de pelin
Eu privesc  iubirea ta de astră
Şi mă-mbăt sorbind dorul din vin


Aripile fruntea ţi-o mângâie
Pentru veşnicie paşaport
Când călcăm cu gleznele-n câmpie
Când ademeniţi intrăm în port


Macii roşii calea înfioară
Te iubesc în noaptea mea de mult
Albă pasăre în cer când zboară
Ca să plângă clipa ta mărunt.

Te îmbrăţişez ca pe o gleznă
Prinsă sus pe cruce într-un cui
Şi plâng lunii teama mea de beznă
Cu un pumn de lacrimi amărui.


Braţele săgeţile întoarnă
Bătând noaptea tainic pe grumaji
Şi ne încarnăm bolnavi de  karmă
Prizonieri ai timpului de azi.
Ion Vanghele



Aripa ta se multiplică şi ne îndeamnă la zbor
gândul tău se împrăştie în conştiinţa sinapselor
lumina grădinilor instigă la iubire
devenit element organic peste timpuri moarte
Suzana Deac



Doină

Frunză verde dor de dor
Iar mă doare un picior,
Iar visez cai verzi pe cer
Care-apar şi care pier,
Aşa ca nălucile,
Rupându-mi ulucile.

Frunză verde trântitură,
Aş mai face câte-o tură,
Prin a viaţă,
Haoţă şi petrecăreaţă...
Iar m-aş face, Doamne, crai,
Călare pe şapte cai,
Ca din poveste haiducii
Pe la drumuri şi răscrucii
Să fur câte-o sărutare
De la câte-o fată mare.

Frunză verde de dai-n-ai,
Ce-ai avut şi-acum ce ai,
Trece timpul, fuge dorul
Timpul îşi toarce fuiorul
Şi din tânar precum esti
Tot mai rau îmbătrâneşti.

Arde dorul, trece clipa,
Timpu-şi flutură aripa
Şi ne lasă-n urma lui
Cu durerea dorului.
Ion Ionescu - Bucovu



E soarele aşa de mare-n mine
Cã nu mai pot pãmântului sã îi jertfesc
Ofrandele pãcatului, mai bine
Mã rup de tot ce-nseamnã omenesc
Și mã avânt spre zarea cea albastrã
Cu aripa întinsã peste nor.
Trecând prin timp ca pasãrea mãiastrã,
Eu zbor, eu zbor, eu zbor…!
Mariana Bendou





* publicata la 15 ian. 2013